A crowd of about 3,000 people joined for Occupy Denmark on Saturday, October 15. |
După valul de proteste declanşat în această săptămână pe întreg mapamondul iată că şi oamenii de ştiinţă de la o universitate din Zurich, Elveţia, vin să confirme temerile protestatarilor printr-un studiu efectuat asupra economiei globale. Astfel o analiză a relaţiilor dintre 43000 cele mai importante corporaţii transnaţionale a identificat un grup relativ mic de companii , în principal bănci, cu putere disproporţionat de mare asupra economiei globale. Ipote - zele studiului au atras unele critici, dar analiştii sistemelor complexe, contactaţi de către revista New Scientist, spun că acesta este un efort unic de cercetare a controlului economiei globale. Sunt posibile astfel analize suplimentare care sunt necesare pentru a identifica concret modalităţi ştiinţifice de a face capitalismul global mai stabil.
Ideea că o mână de bancheri controlează o mare parte a economiei globale nu pare să fie prea departe de acţiunile care au stat la baza mişcării „Ocupă Wall Street-ul” sau a valului de proteste pe aceeaşi temă din întreaga lume.
Dincolo de mişcarea din stradă, studiul efectuat de trioul de teoreticeni ai sistemelor complexe, din cadrul Institutului Federal Elveţan de Tehnologie din Zurich, cercetarea este prima lucrare pur ştiinţifică care merge dincolo de ideologie pentru a identifica empiric o astfel de reţea de putere. globala. Cercetătorii au combinat matematica, folosită multă vreme la modelul sistemelor naturale, cu datele complete corporative de proprietate, realizând şi un model de hartă a corporaţiilor transnaţionale (denumite CTN).
![]() |
James Glattfelder |
„Realitatea este atât de complexă încât pentru a o înţelege mai întâi trebuie să se îndepărteze dogma, fie că este vorba despre teorii ale conspiraţiei sau doar despre piaţa liberă”, spune James Glattfelder, (foto) unul dintre cei 3 cercetători. „Analiza noastră se bazează pe realitate”.
Studiile anterioare au inclus doar un număr limitat de multinaţionale iar relaţiile de proprietate indirecte dintre aceste suprasocietăţi nu au fost luate în calcul, astfel încât nu s-a putut spune în ce fel este afectată economia globală - dacă a făcut-o mai mult sau mai puţin stabilă, de exemplu.
Echipa cercetătorilor din Zurich a putut afla şi acest lucru. Au folosit o bază de date globală – ORBIS 2007 – o listă cu 37 milioane companii şi investitori din toată lumea, din care au scos toate cele 43060 CTN - multinaţionalele si transnationale - şi au identificat proprietatea asupra părţilor deţinute prin asocierea acestora. Apoi au construit un model de identificare a companiile controlate de alţii prin intermediul reţelelor de participaţie, împreună cu veniturile din exploatare a fiecarei companii, pentru a cartografia structura de putere economică.
Lucrarea cercetătorilor elveţieni, care urmează să fie publicată în PLoS ONE (o organizaţie internaţională, de tip peer-reviewed, cu acces liber la publicaţii on-line ale PLoS ONE şi care sprijină publicarea rapoartelor de cercetare primară din orice domeniu sau disciplină ştiinţifică ), a relevat un nucleu de 1318 companii cu proprietate de centralizare a controlului (vezi imaginea PLoS One). Fiecare din cele 1318 firme aret legături cu două sau mai multe alte companii, şi în medie sunt conectate la alte 20 astfel de societati. Ce este interesant, cu toate că proprietatea cumulata a reprezentat 20 la suta din veniturile de exploatare la nivel mondial, aceste 1318 multinaţionale, considerate a reprezenta nucleul economie globaliste, deţin majoritatea acţiunilor la companii de tip blue chip şi controlează firme de fabricaţie – din economia reală - care reprezintă o continuare de până 60 la sută din veniturile globale .
În încercarea de a descâlci şi mai mult nodul relaţiilor de proprietate ale acestor multinaţionale, elveţienii au identificat că 147 dintre aceste CNT sunt strîns legate între ele şi formează o super-entitate – în sensul că propietatea acestor companii este deţinută parţial sau pe dea-întregul de ceilalţi membri ai acestei entităţi - în reţeaua-nucleu a economiei mondiale, care singură controlează nu mai puţin de 40% din avuţia totală din întreaga reţea.
"Într-adevăr, mai puţin de 1 la suta din companii sunt în măsură să controleze 40 la sută din întreaga reţea", spune Glattfelder. Cele mai multe sunt instituţii financiare din Top 20 companii de nivel mondial, în care sunt incluse Barclays Bank, JPMorgan Chase & Co, şi Goldman Sachs Group.
traducerea asigurata de MAV Sursa: NewScientist